Lucrarea prezintă analiza comprehensivă a dinamicii populației Republicii Moldova în lumina tendințelor de dezvoltare socioeconomică în perioada 1991-2021. În lucrare sunt evidențiate schimbările importante în dinamica demografică, determinate atât de specificul procesului de tranziție demografică, cât și de transformările economice și sociale profunde. Sinteza evaluativă a unor politici publice majore din ultimele trei decenii este prezentată pentru a stabili contextul analizei actuale. Lucrarea integrează prognoza demografică pentru anii 2019-2040 și se încheie cu un set de recomandări pentru factorii de decizie.

În cadrul sesiunii ”Migrația, schimbări demografice: abordare interdisciplinară” au fost discutate cele mai actuale probleme demografice cu care se confruntă țările din Europa de Est. Cercetărorii din Republica Moldova, precum și cei din România, Rusia, Ucraina, Belarus și-au împărtășit experiența privind studierea fenomenelor demografice, precum și cea de elaborare a recomandărilor pentru factorii de decizie. Aria tematică a rapoartelor este destul de vastă, oferind un tablou complex privind schimbările demografice și impactul lor asupra economiilor naționale.

În Republica Moldova deficitul total al ciclului de viață la femei este de 2,3 ori mai mare decât la bărbați. Venitul din muncă la bărbați este mai mare decât cel de consum între vârstele de 24-53 de ani (30 de ani în total), pe când la femei acesta practic nu există. Doar la vârstele de 40-41 de ani se înregistrează un surplus nesemnificativ al veniturilor din muncă. La vârstele înaintate deficitul ciclului de viață la bărbați constituie 10,2%, iar al femeilor 24%, decalajul mai mare decât dublu fiind determinat de speranța de viață mai mare a femeilor. Femeile au o dependență economică pe o perioadă mai lungă de timp, iar luând în considerare durata de viață mai lungă, se supun unui risc mai mare de sărăcie. Inegalitățile pe piața forței de muncă sunt alimentate de responsabilitățile femeilor pentru îngrijirea gospodăriei, creșterea și educarea copiilor care le consumă mult timp și deseori prezintă un impediment pentru implicarea deplină în activitatea profesională, creștere și dezvoltare la maxim ca profesioniste. Venitul din salariu al femeilor este cu mult mai scăzut decât al bărbaților la vârstele ce coincid cu perioada de reproducere și creștere a copiilor.

Acest studiu permite vizualizarea situației familiilor cu copii în perioada pandemiei COVID-19 și ierarhizează problemele și constrângerilor după prioritatea de intervenții. În această perioadă de criză epidemiologică au fost evidențiate aspectele problematice pe segmentul politicilor destinate familiilor cu copii, ceea ce presupune necesitatea de implementare a reformelor în domeniile-cheie. Rezultatele evidențiază necesitatea de eliminare a inegalităților persistente în asigurarea echitabilă și de calitate a îngrijirii și educației din toate grupurile de familii.