Penina Olga, dr. în medicină

În prezent Republica Moldova se caracterizează prin nivelul înalt al mortalității, respectiv speranța de viață la naștere este cu mult mai scăzută decât în țările europene. Analiza dinamicii valorilor speranței de viață la naștere pe parcursul anilor 1965-2012 în comparație cu unele țări europene (Franța, Republica Cehă, Ucraina) demonstrează un decalaj minim între țările industrial-dezvoltate după nivelul speranţei de viaţă către mijlocul anilor ‘60 ai secolului trecut. În anii ‘70 în Franța, ca și în toate ţările de Vest, a reluat ascensiunea speranţei de viaţă după o etapă de scurtă durată a stagnării în anii ‘60 (Figura 1).

Creșterea aceasta a fost posibilă graţie deplasării mortalităţii prin diverse patologii, mai întîi de toate de originea cardiovasculară, spre vârstele înaintate. În acelaşi timp, ţările post-sovietice nu au putut face față acestei provocări, ceea ce a condus la divergența privind trendurile speranţei de viaţă între aceste ţări şi ţările de Vest. În Republica Moldova, ca și în alte țările europene ale fostei URSS, evoluția speranței de viață la naștere este marcată de fluctuațiile enorme ale acesteia legate de campania antialcool în perioada anilor 1985-1987 și criza socio-economică din anii 1990. Tendinţe ale mortalităţii din ţările Europei de Est, de exemplu în Republica Cehă, demonstrează semnele de convergență a acestor ţări cu țările de Vest din finele anilor ‘80, în timp ce în Moldova, ca și în Ucraina, speranța de viața pe parcursul ultimului deceniu a fluctuat fără atingerea unui progres important.

Pe parcursul ultimilor 45 de ani, diferenţa dintre valorile speranţei de viaţă la naştere în Republica Moldova şi cele din Franţa a crescut de la 2 ani în anul 1965 până la 16 ani în anul 2010 pentru bărbaţi şi de la 5 ani în anul 1965 până la 12 ani în anul 2010 pentru femei. Altfel spus, în prezent, un nou născut în Moldova va trăi aproape acelaşi număr de ani ca şi acum 40 de ani, pe când un nou  născut din Franţa – va trăi cu 10 ani mai mult.

Figura 1. Speranță de viață la naștere în Moldova și unele țări Europene din anul 1959, pe sexe.

Sursa: Moldova: O. Penina, F.Meslé, J.Vallin (2013); alte țări: Human Mortality Database, www.mortality.org

Toată perioada evoluţiei speranței de viață la naștere din anul 1965 poate fi împărțită în două etape. Prima (anii 1965-1984) – etapa creşterii îndelungate a mortalităţii, cea de-a doua (după anul 1985) – etapa ”marilor fluctuații” induse de reformele social-economice și politice: 1) campanie antialcool (1985-1987); 2) atenuare a efectului  campaniei antialcool (1987-1991); 3) criză socioeconomică (1991-1995); 4) ieşire din criză (1995-1998); 5) stagnare/creștere lentă a speranței de viață  (1998-2010) (Figura 2).

Figura 2. Cele șase perioade ale evoluției speranței de viață la naștere în Moldova

în anii 1965-2010, pe sexe (ani).

Sursa: O. Penina, F.Meslé, J.Vallin (2013).

Pentru înţelegerea naturii acestor schimbări este foarte util de a efectua decompoziţia pierderilor sau câştigurilor totale ale speranţei de viaţă pe cauze de deces şi grupe de vârstă între două momente de timp. Pentru a face acest lucru, am făcut decompoziţia schimbării valorilor speranţei de viaţă între două momente de timp pentru cele șapte perioade ale evoluției acesteia pe cauze majore de deces şi grupe de vârstă.

Figura 3 prezintă decompoziția scimbărilor speranței de viață la naștere pe cauze majore de deces și grupe de vârstă pentru anii 1965-2012. Fiecare bară arată contribuţia schimbării mortalităţii pe cauze de deces la grupă anumită de vârstă (în ani) la creştere/scădere globală a speranţei de viaţă la naştere pentru perioadă respectivă. Reducerea mortalităţii infantile şi la copii prin cauze exogene de deces (boli infecțioase, boli ale aparatului respirator) a adus cel mai mare aport pozitiv: aproximativ trei ani pentru ambele sexe. La bărbaţi progresul obţinut  a fost complet nivelat de creşterea mortalităţii populaţiei apte de muncă preponderent prin bolile aparatului circulator, aparatului digestiv şi cauze violente. La femei pierderile au fost determinate aproape exclusiv de creşterea mortalităţii prin bolile aparatului digestiv şi ale aparatului circulator.

Figura 3. Contribuția mortalității pe cauze majore de deces la schimbarea speranței de viață la naștere în anii 1965-2012, pe sexe (ani).

Sursa: calculele autorului.

Progrese semnificative în reducerea mortalităţii infantile în perioada anilor 1965-2012 s-au înregistrat, în principal, din contul componentei post-neonatale a acesteia (28-365 zile) datorită limitării impactului factorilor exogeni. Trendul general descendent al mortalităţii în vârstă până la un an a fost răsturnat numai în perioadele de criză socio-economică a anilor ‘90. În ultimul deceniu a început reducerea componentei neonatale a mortalității infantile (0-28 zile), în principal, din contul traumatismului la naștere, dar există dificultăți privind alte afecţiuni ale perioadei perinatale, care prezintă principala rezervă pentru reducerea mortalității excesive în vârstă de până la un an. În afară de aceasta, la copiii până la un an există anumite rezerve pentru scăderea mortalităţii provocate de bolile aparatului respirator.

În ultimul deceniu a început reducerea componentei neonatale a mortalității infantile, în principal, din contul traumatismului la naștere, dar există dificultăți privind alte afecţiuni ale perioadei perinatale, care prezintă principala rezervă pentru reducerea mortalității excesive în vârstă de până la un an. În afară de aceasta, la copiii până la un an există anumite rezerve pentru scăderea mortalităţii provocate de bolile aparatului respirator (Figura 4, panelul A).

La copii și adolescenți cu vârsta cuprinsă între 1 şi 14 ani, dinamica generală a mortalității pe parcursul perioadei de studiu este cea descendentă, în special privind bolile infecțioase și cele ale aparatului respirator, precum și, într-o mai mică măsură, cauzele violente ale decesului. Ca şi la vârstă infantilă, criza socioeconomică din anii ‘90 au încetinit semnificativ progresul privind reducerea mortalităţii la copii şi adolescenţi, în special din cauza pneumoniilor şi infecţiilor intestinale acute. Pe parcursul ultimului deceniu la această grupă de vârstă se observă tendinţa de scădere a mortalităţii prin leucemie şi limfoame (Figura 4, panelul B). Cauzele violente ale decesului (în special, accidentele rutiere și înecuri accidentale), în pofida îmbunătățirii generale a situaţiei, este principala rezervă pentru reducerea mortalităţii la copii şi adolescenţi.

Figura 4. Rata mortalității infantile (panelul А) și rata standardizată a mortalității la vârsta de 1-14 ani (panelul B) pentru unele cauze de deces, anii 1965-2012, ambele sexe, scară semilogaritmică, (la 100 mii).

Sursa: calculele autorului.

La adulţii tineri (15-39 ani) nivelul mortalităţii după perioada „marilor fluctuaţii”, induse de campania antialcool din anul 1985 şi criza socioeconomică din anii ‘90, a început să scadă treptat, atingând în prezent valorile anului 1965. La bărbaţii tineri, ameliorarea recentă a situaţiei este legată de un şir de cauze violente de deces: agresiuni, evenimente cu intenție nedeterminată, accidente provocate de foc, curent electric şi arme de foc, căderi şi înecuri accidentale. Mortalitatea cauzată de accidentele rutiere, după declinul nivelului acesteia în perioada crizei socio-economice din anii 1990, stagnează pe parcursul ultimului deceniu (Figura 5). După o micşorare rapidă a nivelului mortalităţii din cauza tuberculozei în anii 1960-1980, la vârstele adulte tinere s-a înregistrat o creştere continuă a mortalităţii: la începutul secolului XXI, ratele standardizate ale acestui tip de mortalitate au fost mai mari decât la mijlocul anilor ‘60 ai secolului trecut. De la finele anilor ‘90, se înregistrează mortalitatea din cauza HIV/SIDA, dinamica căreia este foarte rapidă. Totodată, principala rezervă de scădere a mortalităţii tinerilor adulţi o constituie cauzele violente, dintre care rolul de bază îl joacă accidentele rutiere şi sinuciderile (câte 25 % în structura deceselor violente în anul 2012).

Figura 5. Rata standardizată a mortalității la bărbați în vârsta de 15-39 ani pentru cauzele violente ale decesului, anii 1965-2012 (la 100 mii).

Sursa: calculele autorului.

La adulții maturi (40-64 ani) situația pe ansamblul perioadei analizate s-a deteriorat considerabil, în special la bărbați, pentru care prevalează o tendință ascendentă a mortalității din mijlocul anilor ’60 ai secolului trecut, întreruptă cu trei epizoade de recul al acesteia în perioada anilor 1985-1987, 1995-1998 și 2006-2008. La această grupă de vârstă nivelul mortalității a fost cel mai sensibil la măsurile campaniei antialcool din anul 1985 și criza socioeconomică din anii ‘90, ceea ce și-a găsit o reflecție în sincronia fluctuațiilor acestuia pentru o gamă largă a cauzelor de deces, cu excepția tumorilor. Ultimele tendințe ale mortalității sunt nefavorabile pentru toate cauzele majore și majoritatea cauzelor detaliate ale decesului, inclusiv tuberculoza și pneumoniile (Figura 6, panelul A).

Dinamica cea mai nefavorabilă a fost observată pentru cirozele hepatice, îndeosebi la femei: pe parcursul anilor 1965-2012 ratele standardizate ale mortalității pentru această patologie au crescut de cinci ori la femei și de patru ori la bărbați. Absența unei diferențe pe sexe între indicatorii standardizați ai mortalității prin ciroză hepatică și alte boli ale aparatului hepato-biliar este o particularitate specifică a structurii deceselor cauzate de bolile aparatului digestiv în Republica Moldova (Figura 6, panelul B).

Figura 6. Rata standardizată a mortalității la bărbați în vârsta de 40-64 ani pentru unele cauze de deces (panelul A) și pentru ciroză hepatică în Republica Moldova și Franța, anii 1965-2012, pe sexe, scară semilogaritmică, (la 100 mii).

Sursa: calculele autorului.

Absența unui câștig în valorile indicatorului la bărbați (-0.5 ani) și o creștere modestă la femei (+3.8 ani) în anii 1965-2012 este un vector rezultativ a două tendințe divergente: pe de o parte, reducerea mortalităţii infantile și la copii, pe de alta – creşterea mortalităţii populaţiei adulte. Schimbările globale ale speranței de viață și-au găsit reflecție, cu unele variații, în dinamica mortalității adulților preponderent prin cele trei cauze majore ale decesului: bolile aparatului circulator, aparatului digestiv și cauzele violente. Reducerea mortalității infantile și la copii cauzate de bolile infecțioase și cele ale aparatului respirator au diminuat considerabil pierderile totale ale speranței de viață, în special până la mijlocul anilor ’80 ai secolului trecut. Spre deosebire de perioada 1965-1984, la etapa reformelor social-economice ce au urmat după anul 1985 și-a luat revanșa mortalitatea adulților prin bolile infecțioase și ale aparatului respirator. Tumorile sunt unica cauză majoră de deces, nivelul mortalității căreia nu a reacționat la factorii de conjunctură din anii ‘80 și ‘90.

Bibliografia:

Bologan N. Aspectele medico-sociale ale mortalității populației rurale de vârstă aptă de muncă. Teză de doctor în științe medicale. Chișinău, 1999. 128 p.

Grigoriev, P., Shkolnikov, V.M., Andreev, E.M., Jasilionis, D., Jdanov, D., Meslé, F., Vallin, J. (2010). Mortality in Belarus, Lithuania, and Russia: Divergence in Recent Trends and Possible Explanations.  European Journal of Population, 26(3): 245-274.

Lozan O. Aspectele medico-sociale ale mortalității populației urbane de vârstă aptă de muncă în Republica Moldova. Teză de doctor în științe medicale. Chișinău, 1999. 150 p.

Matei C., Paladi Gh., Sainsus V., Gagauz O. Cartea verde a populației Republicii Moldova.  Chișinău: UNFPA, 2009. 56 p.

Meslé F., Shkolnikov V., Hertrich V., Vallin J. Tendances récentes de la mortalité par cause en Russie, 1965-1994. Paris: INED, 1996. 140 p. + 2 disquettes. (Données statistiques n°2).

Meslé, F. (2004). Mortality in Central and Eastern Europe: Long-term trends and recent upturns. Demographic Research, Special Collection 2(3): 45–70.

Meslé, F., Vallin, J. (1996). Reconstructing long-term series of causes of death. Historical methods 29(2): 72-87.

Meslé, F., Vallin, J. (2012). Mortality and causes of death in 20th century Ukraine [Mortalité et causes de décès en Ukraine au XXe siècle] . Dordrecht Heidelberg London New York, Springer, 279 p. (Demographic Research Monograph).

Paladi Gh. еt al. Transformări demografice, viață familială și sănătatea populației. Chişinău: Tipogr. “Totex-lux”. 2007, 340 p.

Pechholdová, M., Fihel, A. (2013) Understanding recent mortality reversal in Central Europe: case of Czech Republic and Poland. Paper presented at the XXVII IUSSP International Population Conference, Busan, Korea, 26-31 August 2013.

Penina O., Meslé F., Vallin J. Correcting for Under-Estimation of Infant Mortality in Moldova. In: Population-E. 2010, vol 65, nr 3,p. 499-514.

Penina O., Meslé, F., Vallin, J. Is mortality low in Moldova? Paper presented at the Conference “Low fertility and low mortality: observable reality and visions of the future” (20 diapos). Institute of Demography, National Research University Higher School of Economics. Moscow, Russia, 31 October-1 November, 2013.

Penina O., Vallin J., 2013. Forty-five years of cause-specific mortality trends in Moldova. XXVII IUSSP International Population Conference, 26-51 August, 2013.

Politica Națională de sănătate a Republicii Moldova (2007-2021) http://www.ms.gov.md/_files/1002-PoliticaNationala_rom_rus_finall.pdf.

Programului strategic naţional în domeniul securităţii demografice a Republicii Moldova. http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=340745

Shkolnikov, V.M., Andreev, E.M., Leon, D.A., McKee, M., Meslé, F., and Vallin, J. (2004). Mortality reversal in Russia: The story so far. Hygiea Internationalis 4(1): 29–80.

Shkolnikov, V.M., Meslé, F., and Vallin, J. (1996). Health crisis in Russia I. Recent trends in life expectancy and causes of death. Population: An English Selection 8: 123–154.

Vallin J., Meslé F. Convergences and divergences in mortality. A new approach to health transition. Demographic Research (Special Collection 2. Determinants of Diverging Trends in Mortality). 2004, p.12-43.

Андреев Е.М. Метод компонент в анализе продолжительности жизни. În: Вестник статистики. 1982, nr 9, p. 42-48.

Васин С.А. Российская и "западная" структуры и календари смертности по причинам смерти. Смертность населения. Тенденции, методы изучения, прогнозы. Сборник статей. Под редакцией М.Б.Денисенко, Г.Ш.Бахметовой. Серия "Демографические исследования": МАКС Пресс, 2007. p.42-72.

Вишневский А.Г., Школьников В.М. Смертность в России: главные группы риска и приоритеты действия, Москва, 1997, 84 p.

Палади Г.А., Шахотько Л.П., Гагауз О.Е. Основные вызовы демографической безопасности: сходства и различия в Молдове и Беларуси. Chișinău: Știința, 2010. 294 p.

fShare

Tweet

• < Prec