In Moldova, there has been a long-term decline in the population, mainly due to high levels of emigration. The article presents an analysis of population dynamics in Moldova over the last three decades, and estimates the contributions of fertility, mortality and migration to this process. Using population censuses, data on the population with usual residence, vital statistics and data on Moldovan immigrants from the host countries’ statistical institutes, we estimate population changes between 1991–2021, and present demographic projections up to 2040. The results show that migration outflows account for more than 90% of the depopulation trend, with high levels of premature mortality accelerating the natural decline. The fall in births is associated with a decrease in the reproductive-age population. The total fertility rate has been decreasing gradually, while the cohort fertility rates have not fallen below 1.75 live births per woman. Past migration and low fertility are projected to result in long-term population decline. Demographic ageing is expected to increase. While population decline cannot be stopped, its scale can be limited through reductions in emigration and mortality. This study on population decline in Moldova helps to complete the demographic picture of Europe in the 20th century and into the 21st century.

Comparativ cu anii precedenți, în perioada pandemiei COVID-19, numărul deceselor în Moldova a crescut considerabil, în cifre absolute și relative. Aceste schimbări în structura mortalității au întrerupt tendințele de creștere a speranței de viață înregistrate în perioada pre-pandemică. Astfel, către sfârșitul anului 2021, speranța de viață a înregistrat un declin de 1,0 ani la bărbați și 1,7 ani la femei. Comparând componentele de vârstă în schimbarea speranței de viață între perioada pre-pandemică și cea pandemică, putem observa o ușoară creștere a speranței de viață în vârstele tinere ale populației, care rezultă în mare parte din diminuarea mortalității prin cauze externe. Dimpotrivă, la vârstele peste 45 de ani se observă o scădere bruscă a speranței de viață la ambele sexe. Declinul în speranța de viață a fost condiționat de creșterea numărului de decese cauzate de boala coronavirus și gradului de supraîncărcare a sistemului de sănătate, care a dus la amânarea unor tratamente planificate a bolilor cronice și a redus capacitatea asistenței medicale de urgență. O scădere semnificativă a numărului de decese cauzate de COVID-19 a fost evidențiată odată ce o proporție considerabilă a populației a fost vaccinată împotriva bolii coronavirus. Bolile cronice dobândite în perioada pandemică, precum și diagnosticarea lor tardivă pot afecta negativ sănătatea populației pe termen mediu și lung. Acest articol descrie schimbările în speranța de viață din Moldova în perioada pandemiei COVID-19, pentru care a fost utilizată metoda decompoziției.

Studiul face parte dintr-un proiect de cercetare de anvergură, lansat în cadrul acțiunii COST – „Rețeaua pan-Europeană de suport pentru familie„ (EurofamNet, cod 18123). În cadrul acestui proiect a fost dezvoltat un exercițiu de cartografiere a organizațiilor internaționale privind calificarea competențelor celor care activează în domeniul suportului familial. Scopul acestui studiu a fost de a examina profilul organizațiilor și de a analiza conținutul paginilor lor de web, pentru a identifica, descrie și cataloga datele disponibile despre competențele (skill-urile) profesionale de bază, promovate, dezvoltate și aplicate în cadrul muncii de suport pentru familie. Eșantionul final cuprinde 88 de organizații internaționale și europene ce lucrează cu familiile cu copii și tineri din diverse domenii (psihologie, asistență socială, sănătate, drept etc.), identificate prin tehnica bulgărelui de zăpadă. Folosind metoda analizei de conținut a paginilor de web au fost elaborate trei hărți interconectate a organizațiilor din domeniu, punând în evidență profilul lor general, precum și o gamă largă de skill-uri profesionale importante ale forței de muncă de suport familial a fost specificată și ierarhizată. Rezultatele arată că majoritatea organizațiilor din domeniu nu prezintă o definiție clară a unui cadru de competențe nici la modul general nici separat; abordarea multidisciplinară a competențelor profesionale (skill-uri) de suport familial nu sunt încă o practică comună; evaluările skill-urilor sau referința la un cadru standard sunt limitate.

Populația din Republica Moldova a adoptat tendințe înregistrate în țările europene privind conduita și atitudinile matrimoniale: amânarea înregistrării oficiale a căsătoriei spre o vârstă mai matură, răspândirea coabitării premaritale și a celibatului definitiv. Totodată, populația are o atitudine favorabilă față de căsătorie iar nevoia de a crea o familie pare să fie dominantă pentru contextul sociocultural al Republicii Moldova.

Articolul evidențiază transformările care se produc în comportamentul marital al populației Republicii Moldova și se bazează pe datele studiului Generații și Gen (GGS), realizat în 2020 de UNFPA Moldova. Rezultatele analizei atât a datelor empirice cât și a statisticii oficiale reflectă aceleași schimbări apărute în evoluția fenomenelor de nupțialitate și divorțialitate. Analiza aspectelor ce țin de prezența partenerului/ei, căsătoria, vârsta medie la căsătorie, numărul mediu de parteneriate și implicarea în coabitare denotă o serie de particularități diferențiate pentru bărbați și femei în funcție de vârstă. Coabitarea, ca tendință conjugală în Republica Moldova, se practică din ce în ce mai mult, cel mai adesea transformându-se în căsătorie. Comportamentul nupțial este departe de etapa în care între conviețuire şi căsătorie nu există o distincție. În urma studiului se constată că stabilitatea relațiilor conjugale este influențată de o serie de factori socio-demografici și economici: prezența copiilor, durata relației, mediul de reședință ș.a.