Populația din Republica Moldova a adoptat tendințe înregistrate în țările europene privind conduita și atitudinile matrimoniale: amânarea înregistrării oficiale a căsătoriei spre o vârstă mai matură, răspândirea coabitării premaritale și a celibatului definitiv. Totodată, populația are o atitudine favorabilă față de căsătorie iar nevoia de a crea o familie pare să fie dominantă pentru contextul sociocultural al Republicii Moldova.

Articolul evidențiază transformările care se produc în comportamentul marital al populației Republicii Moldova și se bazează pe datele studiului Generații și Gen (GGS), realizat în 2020 de UNFPA Moldova. Rezultatele analizei atât a datelor empirice cât și a statisticii oficiale reflectă aceleași schimbări apărute în evoluția fenomenelor de nupțialitate și divorțialitate. Analiza aspectelor ce țin de prezența partenerului/ei, căsătoria, vârsta medie la căsătorie, numărul mediu de parteneriate și implicarea în coabitare denotă o serie de particularități diferențiate pentru bărbați și femei în funcție de vârstă. Coabitarea, ca tendință conjugală în Republica Moldova, se practică din ce în ce mai mult, cel mai adesea transformându-se în căsătorie. Comportamentul nupțial este departe de etapa în care între conviețuire şi căsătorie nu există o distincție. În urma studiului se constată că stabilitatea relațiilor conjugale este influențată de o serie de factori socio-demografici și economici: prezența copiilor, durata relației, mediul de reședință ș.a.

fShare

Tweet

• < Prec
• Mai departe >