Populația din Republica Moldova a adoptat tendințe înregistrate în țările europene privind conduita și atitudinile matrimoniale: amânarea înregistrării oficiale a căsătoriei spre o vârstă mai matură, răspândirea coabitării premaritale și a celibatului definitiv. Totodată, populația are o atitudine favorabilă față de căsătorie iar nevoia de a crea o familie pare să fie dominantă pentru contextul sociocultural al Republicii Moldova.

Articolul evidențiază transformările care se produc în comportamentul marital al populației Republicii Moldova și se bazează pe datele studiului Generații și Gen (GGS), realizat în 2020 de UNFPA Moldova. Rezultatele analizei atât a datelor empirice cât și a statisticii oficiale reflectă aceleași schimbări apărute în evoluția fenomenelor de nupțialitate și divorțialitate. Analiza aspectelor ce țin de prezența partenerului/ei, căsătoria, vârsta medie la căsătorie, numărul mediu de parteneriate și implicarea în coabitare denotă o serie de particularități diferențiate pentru bărbați și femei în funcție de vârstă. Coabitarea, ca tendință conjugală în Republica Moldova, se practică din ce în ce mai mult, cel mai adesea transformându-se în căsătorie. Comportamentul nupțial este departe de etapa în care între conviețuire şi căsătorie nu există o distincție. În urma studiului se constată că stabilitatea relațiilor conjugale este influențată de o serie de factori socio-demografici și economici: prezența copiilor, durata relației, mediul de reședință ș.a.

În articol sunt prezentate rezultatele studiului sociologic privind comportamentul reproductiv al femeilor din municipiul Chișinău. Scopul studiului constă în evidențierea situației socioeconomice a cuplurilor la nașterea copiilor și a influenței unor factori asupra intenției reproductive, pentru a elucida caracteristici ale comportamentului reproductiv al femeilor din municipiul Chișinău. Baza empirică a studiului a constituit-o datele cercetării sociologice cantitative efectuate de către Centrul de Cercetări Demografice în anul 2019 pe un eșantion de 600 femei de vârstă reproductivă 18-40 ani, cu sau fără copii, care sunt căsătorite sau în uniune consensuală.

Situația respondentelor la momentul nașterii copiilor arată că multe cupluri nu dispun de spațiu suficient de locuit, surse materiale suficiente, dar și lipsa unui loc de muncă stabil. Se constată ajutorul din partea părinților atât la educarea copiilor, cât și financiar, în special la nașterea primului copil. Pentru femeile din municipiul Chișinău, factorii demografici și economici au un impact semnificativ asupra probabilității intenției de a (mai) avea un copil.

Pentru toate femeile, odată cu creșterea vârstei și a numărului de copii deja născuți, scade probabilitatea intenției reproductive. Starea civilă este predictorul cu cel mai mare impact asupra probabilității intenției reproductive, urmată de statutul partenerului (angajat), pentru femeile care nu au născut încă nici un copil, în timp ce veniturile insuficiente sunt asociate cu o descreștere a probabilității intenției de a avea copii. Pentru femeile care au născut deja un copil, disponibilitatea spațiului de locuit și sprijinul părinților și al partenerului cu resurse financiare, dar și în creșterea și educarea copilului, cresc probabilitatea intenției de a naște un alt copil.

       The number of return migrants in the Republic of Moldova is small and those who have returned face different socio-economic reintegration problems, which leads to their re-inclusion in migration. In this regard, ensuring a sustainable reintegration of return migrants becomes of a great importance. The article aims to analyse the process of socio-economic reintegration of return migrants in Moldova. To achieve this goal, the following methods were used: qualitative sociological research, policy and SWOT analysis. Conducted research showed that there is a developed legislative framework, which is not fully functional. Even if the Government takes measures to facilitate reintegration of return migrants, some of these are still not easily accessible and sustainable. The study reveals that return migrants often face same problems as local people. A general socio-economic growth will ensure economic development, creation of opportunities for citizens to work in the country and not to (re)emigrate.