Conferinta Nairobi

Summit-ul de la Nairobi are loc după 25 de ani de la Conferința Internațională pentru Populație și Dezvoltare (CIPD) de la Cairo, unde 179 de guverne au solicitat ca femeile și fetele să se poată manifesta în toate sferele vieții. Summit-ul de la Nairobi reunește peste trei mii de persoane din întreaga lume și durează trei zile. Republica Moldova este reprezentantă de o delegație diversă, reprezentanți oficiali, membri ai societății civile și oamenilor de știință, tineri, lideri religioși, cercetători demografici, activiști.

Prezentă la Summit este și dna Olga Gagauz, vice-director INCE, cercetător principal în cadrul Centrului de Cercetări Demografice. Împărtășind primele impresii despre activitatea Summit-ului dna. Gagauz menționează agenda intersectorială și bine punctată a problemelor din domeniul dezvoltării populației, unele fiind specifice și pentru Republica Moldova: ”Dividendul demografic, este un subiect important de discuție. Republica Moldova, în prezent, tot este în faza dividendului demografic. Investiții în tineri, educație, sănătate și creșterea ocupării pot să aducă beneficii importante și să contribuie la creșterea economică.

Foto COST Action 25-17 June 2019

În perioada 25-26-27 iunie 2019, în orașul Malaga (Spania), circa 74 membri ai Programului Actiunii COST - CA18123 The European Family Support Network. A bottom-up, evidence-based and multidisciplinary approach (Rețeaua europeană de sprijin familial. O abordare multidisciplinară de jos în sus, bazată pe dovezi), din 32 de țări ale Europei, s-au reunit pentru a participa la atelierele de lucru în cadrul EuroFam-Net Kick-off Meeting. Reprezentantul național din partea Republicii Moldova în cadrul Acțiunii COST EuroFam-Net a fost Mariana Buciuceanu-Vrabie, cercetător științific coordonator al Institutului Național de Cercetări Economice.
Reuniunea a fost găzduită de Universitatea din Malaga, Facultatea Științe ale Educației și Psihologie. În cadrul atelierelor de lucru s-au abordat pașii de realizare a obiectivelor Acțiunii COST și sarcinile participanților raportate la nivel național și internațional: dezvoltarea cadrului conceptual privind suportul familiei cu copii; stabilirea standardelor de calitate în suportul familiilor și a programelor bazate pe dovezi; standardizarea competențelor necesare profesioniștilor (lucrătorilor) din domeniul suportului familial; diseminarea și exploatarea activităților și rezultatelor Acțiunii COST ș.a.
Acțiunea COST The European Family Support Network propune crearea unei rețele Pan-Europene de susținere a familiei, care include atât politici de suport familial cât și de parenting comune țărilor, dar și recunoaștere a particularităților culturale și familiale.

Această acțiune servește ca platformă pentru crearea căilor de colaborare între cercetători, practicieni, factori de decizie, copii și familii, agenții publice și private și a societății în general, ce ar permite diseminarea politicilor și a practicilor familiale cu scopul de a asigura drepturile copiilor și drepturile familiilor cu copii.

Chișinău, 27 iunie 2019 – Centrul de Cercetări Demografice al Institutului Național de Cercetări Economice a organizat lansarea studiului „Mamele cu copii de vârstă preșcolară: între serviciu și obligațiuni familiale”.

Inga Chistruga-Sînchevici, dr. în sociologie, coordonatorul studiului a menționat că mamele cu copii de vârstă preșcolară manifestă un nivel ridicat de motivație pentru a fi încadrate în câmpul muncii, iar motivul determinant este necesitatea de a câștiga resurse financiare. În funcție de orientările profesionale și familiale s-a stabilit că mamele se clasifică în trei categorii. Cea mai numeroasă catgorie (65%) optează pentru combinarea serviciului cu creșterea copiilor. În cea de-a doua sunt femeile orientate spre cariera profesională (21,3%), iar cea de-a treia categorie au constituit femeile casnice care au în grijă trei și mai mulți copii (13,7%).

Lipsa serviciilor de educație timpurie, condițiile inadecvate din unele grădinițe determinî faptul ca îmbinarea rolurilor profesionale și parentale pentru mamele cu copii mici să fie dificilă. Unele femei aleg să părăsească piața forței de muncă pentru o perioadă mai lungă de timp, decât să se confrunte cu condiții de lucru care nu le permit să-și echilibreze responsabilitățile profesionale și familiale.

Rigiditatea cadrului legal crează dificultăți angajatorilor ce țin de implementarea programelor flexibile de muncă, munca la domiciliu etc.

Se constată necesitatea îmbunătățirii condițiilor din instituțiile de educație preșcolară: suplinirea numărului de angajați și salarizarea adecvată a acestora, reducerea numărului de copii per educator, adaptarea programului de activitate al grădinițelor la condițiile de muncă ale părinților, evaluarea periodică a condițiilor din instituțiile de învățământ preșcolar în conformitate cu un set de indicatori obiectivi.

Aliona Crețu, Șefa Serviciului Politici Demografice (MSMPS), a accentuat despre paradoxul în care, pe de o parte, țara se confruntă cu dificitul forței de muncă, și pe de alta, nu se creează condiții pentru forța de muncă. O problemă este lipsa serviciilor pentru copii de 0-2 ani. În unele țări europene, cum ar fi Suedia 51% și Germania – 29% din copiii de această vârstă sunt încadrați în instituții care oferă acest gen de servicii. În Republica Moldova doar în unele instituții sunt formate grupe care prestează servicii la așa vârstă și ele nu fac față numărului de solicitări.

Elena Bejan, coordonator proiecte resurse umane la Orange Moldova a evidențiat că mamele sunt așteptate de către angajatori să se întoarcă în câmpul muncii, chiar dacă este necesară reintegrarea și adaptarea lor la locul de muncă. Respectiv, ar fi foarte util dacă s-ar face un lobby pentru mamele care se angajează în câmpul muncii referitor la oferirea unui loc la grădiniță fără să se țină cont de viza de reședință. În acest fel părintele va avea posibilitatea să-și coreleze mai ușor programul de muncă cu cel de la grădiniță.

Nina Lozinschi, Platforma pentru Egalitate de Gen, a recomandat fondarea unei instituții în care ar exista un registru cu înscrierea bonelor profesionale, autorizate și licențiate. Serviciile de acest gen ar fi legalizate și mai ușor accesate în cazul în care sunt necesare, contribuind la creșterea calității acestora. Participanții la eveniment au constatat că rezultatele studiului denotă realitatea din sistemul de educație preșcolară din Republica Moldova cât și problemele cu care se confruntă mamele cu copii de vârstă preșcolară la revenirea în câmpul muncii.

 

Pentru a accesa înregistrarea video de la eveniment accesați acest link.

 

La 1-2 octombrie 2018 a avut loc Conferința regională ”Enabling Choices: Population Dynamics and Sustainable Development” (ICPD+25) care s-a desfășurat la Palatul Națiunilor Unite, Geneva (Elveția).

Delegația din Republica Moldova a fost constituită de reprezentanți ai UNFPA, Fondul ONU pentru Populație, Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale, Ministerului Educației, Culturii și Cercetării, mediului academic și societății civile.

Dna Olga Gagauz, dr.hab, vice director al Institutului Național de Cercetări Economice, cercetător științific principal în cadrul Centrului de Cercetări Demografice a avut onoarea de a interveni în cadrul sesiunii Dinamica populației și dezvoltarea sustenabilă (Population Dynamics and Sustainable Development) cu unele informații referitoare la progresele obținute de Republica Moldova în domeniul cercetărilor demografice și implementarea acestora în politici publice.

Textul prezentării:

 

 

 

 

 

La 12 octombrie 2018 a avut loc prezentarea studiului sociologic „Probleme-cheie în integrarea tinerilor în câmpul muncii”, realizat în cadrul proiectului ”Observatorul de competențe axat pe tineri”.

La eveniment au participat reprezentanți ai Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale, Agenției Naționale de Ocupare a Forței de Muncă, Consiliului Național al Tineretului din Moldova, Biroului Național de Statistică și alți parteneri sociali preocupați de situația tinerilor pe piața forței de muncă.

 

 

probleme cheie in integrarea tinerilor

 

 

 

La 11-12 octombrie 2018 a avut loc Conferinţa Internaţională Ştiinţifico-Practică „Creșterea economică în condițiile globalizării: competitivitate, inovativitate, sustenabilitate”, ediţia a XIII-a. În cadrul sesiunii șiințifice ”Transformări demografice și priorități de politici” au fost abordate diferite aspecte ale dinamicii populației, impactul acestora asupra dezvoltării socioeconomice si politici necesare. Programul sesiunii îl puteți accesa aici.

 

 

Conf oct 2018 Conf oct 20181

 

 

 

Chișinău, 29 mai 2018Centrul de Cercetări Demografice al Institutului Național de Cercetări Economice, a organizat lansarea studiului, Alegerea profesiei și aspirațiile tinerilor privind învățământul superior din Republica Moldova.

În cuvânt de salut, Directorul INCE, membru-corespondent Alexandru Stratan a menționat că acest studiul a fost realizat în cadrul Observatorului de Competențe axat pe Tineri, al cărui scop este de a oferi informații și soluții inovatoare ce ar facilita integrarea tinerilor în câmpul muncii.

Autorii studiului Elena Carcea și Elena Hrusciov, prezentând rezultatele studiului au relatat că în prezent tinerii acordă o importanță majoră studiilor superioare. În opinia studenților, studiile superioare le oferă posibilități sporite de autorealizare și integrare socioprofesională, contribuie la formarea abilităților de studiere continuă și acces mai mare la posturi de muncă mai plătite.

Conform percepțiilor tinerilor printre cele ”mai bune profesii” sunt: programator, economist, manager-antreprenor, jurist. În alegerea specialității/profesiei tinerii mai mult se bazează pe dorințele și abilitățile proprii și mai puțin de gradul de solicitare a profesiei pe piața forței de muncă.

Printre cele mai importante surse de informare utilizate de către tineri atunci când și-au ales specialitatea au fost menționate: site-urile universităților și alte surse din internet. Școală și centrele de ghidare în carieră au avut un rol mai mic în orientarea tinerilor în procesul de alegere a specialității.

Circa două treimi din studenții intervievați aspiră la o carieră profesională în domeniul specialității pe care o studiază. Totodată, o pondere foarte înaltă a studenților au intenția/ar dori să muncească în perioada studiilor − circa 81% atât din motive materiale, cât și pentru a forma unele competențe/experiențe, ceea ce prezintă o provocare pentru instituțiile superioare atât din punctul de vedere al însușitei studenților, cât și al probabilității înalte de retragere de la studii.

Olga Gagauz, coordonatorul studiului, vicedirector al INCE a menționat că pe piața forței de muncă există o discordanță semnificativă între cerere și ofertă pe specialități. Astfel, un obiectiv important în pregătirea cadrelor prezintă racordarea specialităților cu necesitățile economiei naționale.

Angela Timuș, dr. în economie, conferențiar universitar, a accentuat importanța ghidării în carieră în cadrul școlii, iar pentru facilitarea alegerii viitoarei profesii este necesar să se implice cadrele didactice în comun cu angajatorii pentru a pune în comparație vocația și abilitățile elevului cu viitoarele competențe și abilități solicitate de angajatori.

Victoria Cociug,dr. în economie, conferențiar universitar, a evidențiat că problema formării unor cadre calificate care au obținut cunoștințe, competențe și abilități este una sistemică, prin implicarea plenară a liceelor, universităților și mediului de afaceri în acest proces. Succesul este realizabil când întreprinderile și organizațiile în comun cu universitățile se vor implică în pregătirea studenților prin modalități diferite (ore facultative, recrutarea la practica, implicarea în proiecte ș.a.) contribuind la formarea abilităților specifice.

Ștefan Calancea, director adjunct ANOFM a subliniat că în pofida faptului că programul școlar prevede ghidarea în carieră, oricum elevii încă nu sunt informați la nivelul necesar. Circa 60 la sută din persoanele care își caută un loc de muncă sunt fără o specialitate, dar și cei care dețin studii superioare nu fac față cerințelor angajatorilor.

Radu Mereniuc lector UTM a relatat despre experiența UTM în atragerea angajatorilor în procesul de predare pentru a dezvolta și apropia competențele absolvenților la solicitările angajatorilor.

Gheorghe Șușu, directorul Centrului Universitar de Ghidare și Consiliere în Carieră din cadrul Universității Agrare din Moldova a subliniat faptul căproblema Republicii Moldova mai constă și în ofertele salariale mici, din această cauză angajarea ulterioară a tinerilor specialiști conform profesiei deținute devine complicată. Partenerii de peste hotare (sunt foarte multe oferte din România) atrag cei mai buni studenți pentru că îi motivează cu salarii mai mari și condiții de muncă decente.

Participanții la eveniment au constatat că rezultatele studiului sunt foarte sugestive pentru mediul universitar și, în același timp, denotă realitatea sistemului de educație din Republica Moldova. Racordarea procesului de pregătire a cadrelor la cerințele pieței muncii necesită eforturi comune ale tuturor actorilor sociali, precum și dedicație și atitudine responsabilă a tinerilor pe parcursul studiilor.

Pentru mai multe informații:

Liliana Cușnir, Centrul de Cercetări Demografice, mob.: 069065559; E-mail: This email address is being protected from spambots. You need JavaScript enabled to view it.

Accesează raportul aici.

 

alegerea profesiei pe piata fortei de munca5     alegerea profesiei pe piata fortei de munca2

 

alegerea profesiei pe piata fortei de munca3     alegerea profesiei pe piata fortei de munca1

  

 

Яндекс.Метрика