Studiul sociologic ”Probleme-cheie în integrarea tinerilor în câmpul muncii”, a urmărit scopul de a identifica problemele cu care se confruntă tinerii în integrarea lor pe piaţa forţei de muncă și elaborarea recomandărilor practice ce țin de facilitarea procesului de tranziție de la școală la muncă, pentru creșterea ratei de angajare a tinerilor în câmpul muncii.

Cercetarea vine cu un șir de răspunsuri la întrebările cheie: care sunt așteptările tinerilor cu privire la locul de muncă; ce îi poate motiva sau descuraja; ce vor angajatorii de la tineri și care sunt condițiile de angajare la primul loc de muncă; cum pot fi traseele de acces pentru tineri la locurile de muncă mai bine structurate și îmbunătățite; cum pot fi încurajați mai mulți angajatori să angajeze tineri şi ce măsuri trebuie de întreprins pentru a facilita tranziția de la școală la muncă. Rezultatele cercetării demonstrează că integrarea tinerilor în câmpul muncii este un proces complex datorită specificului etapelor componente şi formelor pe care le impune, precum și situației pe piața muncii autohtonă.

Studiul sociologic "Alegerea profesiei și aspirațiile tinerilor privind învățământul superior din Republica Moldova" a avut drept scop evidențierea motivațiilor și percepțiilor studenților cu privire la alegerea profesiei și studii superioare, precum și elaborarea unor recomandări practice ce țin de perfecționarea procesului de orientare profesională și pregătirea cadrelor în instituțiile de învățământ superior.

Rapoartele științifice prezentate în cadrul conferinței internaționale ”Creșterea economică în condițiile globalizării”, ediția anului 2017, au cuprins o tematică largă cu privire la unele particularități în dinamica principalelor procese demografice din mai multe țări, Republica Moldova, România, Polonia, Ucraina și Belarus. Transformări demografice, tranziția fertilității, dinamica sănătății populației, îmbătrânirea demografică, precum și impactul acestora asupra domeniilor economic și social și-au găsit reflectare în această culegere.

Îmbătrânirea demografică accentuată, fertilitatea scăzută, indicatorii nefavorabili ai sănătății populației și emigrația în masă a populației tinere duc la scăderea continuă a efectivului populației și deteriorarea structurii pe vârste, astfel modificând imaginea demografică a țării. După cum arată prognozele demografice ale instituțiilor internaționale și naționale, în deceniile viitoare declinul va continua. Sporul natural și migrațional negativ poate determina reducerea numărului populației Republicii Moldova cu circa 40% către anul 2050.