Sporul migratoriu, per 1000 populație![]() |
Structura populației pe grupe mari de vârstă, %![]() |
![]() ![]() ![]() |
![]() ![]() ![]() ![]() |
2014 | 2015 | 2016 | 2017 | 2018 | 2019 | 2020 | 2021 | |
Populația, mii | 2869,2 | 2844,7 | 2824,4 | 2780 | 2730,4 | 2686 | 2643,9 | 2626,9 |
Nașteri, mii | 40.7 | 40.5 | 39.6 | 39.4 | 34.5 | 32.4 | 30.8 | 29.2 |
Decese, mii | 39.5 | 39.8 | 38.4 | 36.8 | 37.3 | 36.4 | 40.7 | 45.4 |
Sporul natural, mii | 1.2 | 0.7 | 1.2 | -0.4 | -2.8 | -4.0 | -9.9 | -16.2 |
Sporul natural, per 1000 populație | 0.4 | 0.3 | 0.4 | -0.2 | -1.0 | -1.5 | -3.8 | -6.2 |
Imigranți, mii | 98.7 | 105.6 | 107.2 | 109.7 | 116.4 | 117.2 | 66.8 | - |
Emigranți, mii | 123.4 | 126.9 | 153.2 | 159.1 | 158.1 | 155.3 | 73.9 | - |
Sporul migratoriu, mii | -24.7 | -21.3 | -45.9 | -49.4 | -41.8 | -38.2 | -7.1 | -6.7 |
Sporul migratoriu, per 1000 populație | -8.6 | -7.5 | -16.4 | -17.9 | -15.4 | -14.3 | -2.7 | -2.6 |
Speranța de viață la naștere | Speranța de viață la vârsta de 65 de ani | |||||||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
Bărbați | Femei | Bărbați | Femei | |||||||||
2014 | 2019 | 2020 | 2014 | 2019 | 2020 | 2014 | 2019 | 2020 | 2014 | 2019 | 2020 | |
R. Moldova | 65.2 | 66.8 | 65.9 | 73.6 | 75.1 | 73.9 | 11.8 | 12.3 | 12.3 | 14.7 | 15.7 | 14.9 |
UE-27 | 77.9 | 78.5 | 77.5 | 83.7 | 84.0 | 83.2 | 18.1 | 18.3 | 18.3 | 21.7 | 21.8 | 21.0 |
Estonia | 72.4 | 74.5 | 74.4 | 81.9 | 83.0 | 83.0 | 15.2 | 15.8 | 15.8 | 20.4 | 21.1 | 21.1 |
Franța | 79,5 | 79,9 | 79,2 | 86,1 | 85,9 | 85,3 | 19,7 | 19,8 | 19,8 | 24,0 | 23,9 | 23,1 |
România | 71,3 | 71,9 | 70,4 | 78,7 | 79,5 | 78,3 | 14,7 | 14,9 | 14,9 | 18,1 | 18,6 | 17,7 |
Rusia | 65,3 | 68,3 | 68,3 | 76,5 | 78,2 | 78,2 | - | - | - | - | - | - |
Ucraina | 66,6 | 68,4 | 68,4 | 76,7 | 78,3 | - | 13,0 | 13,5 | 13,5 | 17,0 | 17,9 | - |
Sursa: elaborat în baza datelor BNS și Băncii Mondiale. |
Sursa: elaborat în baza datelor INED. |
Populația cu reședință obișnuită la 01.01.2021![]() |
Populația proiectată la 01.01.2040, scenariu scăzut![]() |
|
Numărul populației, anii 2019-2040 ![]() |
Populația pe trei grupe mari de vârstă, scenariu scazut ![]() |
|
Populația Republicii Moldova se va micșora către anul 2040 până la 1754.6 mii, conform scenariului scazut. Menținerea fluxurilor migraționale înalte în rândul populației tinere va conduce la deformarea structurii pe vârste și sexe a populației, iar populația în vârstă aptă de muncă se va reduce considerabil. Ponderea populației de 20-64 de ani se va micșora până la 58% în totalul populației, în timp ce ponderea celor de 65 de ani și mai mult va constitui o pătrime. Îmbătrînirea demografică va fi o provocare majoră pentru viitorul Republicii Moldova, intrucât va crește povara economică asupra populației de vârsta aptă de muncă. Sarcina demografică prin copii și vârstnici va crește până la 72 de persoane în vârstă inaptă de muncă la 100 de persoane apte de muncă. |
||
Numărul femeilor de vârstă reproductivă (15-49 de anii)![]() |
Numărul de nașteri![]() |
Sursa: elaborat în baza datelor Băncii Mondiale. | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Numărul mediu de copii născuți de cohortele feminine născute în anii 1965, 1967, 1969, 1971, 1973, 1975, 1977, 1980![]() Sursa: elaborat în baza datelor BNS. |
Sursa: elaborat în baza datelor BNS. |
Rata de dependență demografică8 a copiilor (0-19 ani) și vârstnicilor (65+ ani), per 100persoane de vârsta 20-64 de ani![]() Sursa: elaborat în baza datelor BNS. |
Potrivit Indicelui Îmbătrânirii Active9, mai puțin de 1/3 din populația de 55 ani și peste are oportunități pentru îmbătrânire activă și sănătoasă.
|
||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Indicile Îmbătrînirii Active și domeniile sale specifice ![]() |
1Prognoza demografică este elaborată conform următoarelor scenarii: Scenariul I - scăzut pornește de la ipoteza că rata totală de fertilitate (RTF) va diminua de la 1,82 copii per femeie de vârstă fertilă până la 1,7 către anul 2040. Mortalitatea se va reduce lent (cu 0,1 ani pentru ambele sexe în fiecare an pe parcursul perioadei de prognozare) și speranța de viață la naștere pentru bărbați se va majora de la 66,3 ani până la 68,5 ani, iar pentru femei de la 75,0 până la 77,2 ani. Rata netă a migrației se va micșora de la -1,3% până la -1%. Scenariul II - mediu pornește de la ipoteza creșterii RTF de la 1,82 până la 1,9 copii per femeie de vârstă fertilă către anul 2040; reducerii mortalității și creșterii speranței de viață la naștere: la bărbați de la 66,3 până la 71,8 de ani (cu 0,25 ani în fiecare an), iar femei de la 75,0 până la 79,4 de ani (cu 0,2 ani în fiecare an). Rata netă a migrației se va reduce, de la -1,3% până la -0,5%. Scenariul III - înalt se bazează pe ipoteza creșterii RTf până la 2,1 copii per femeie de vârstă fertilă; scăderii semnificative a mortalității și creșterii speranței de viață la naștere la ambele sexe (cu 0,3 ani pentru femei si cu 0,35 ani pentru bărbați în fiecare an pe parcursul perioadei de prognozare). Către anul 2040 speranța de viață la bărbați se va majora până la 74,0 de ani, iar la femei la 81,6 ani. Rata netă a migrației va scădea până la 0%./p>
2Rata totală de fertilitate - numărul mediu de copii născuți de o femeie pe parcursul vieții sale fertile, în condițiile fertilității specifice vârstelor a anului respectiv.
3Speranța de viață la naștere - numărul de ani pe care-i vor trăi în medie cei născuți în perioada respectivă, dacă în decursul vieții lor nivelul mortalității la fiecare vârstă va rămâne același, cum a fost în anul nașterii.
4Speranța la viață la vârsta de 65 de ani - numărul mediu de ani pe care îl mai are de trăit o persoană de vârsta de 65 de ani dacă ar trăi tot restul vieții în condițiile mortalității pe vârste la nivelul anului pentru care se calculează acest indicator.
5Rata standardizată a mortalității reprezintă modalitatea de eliminare a influenței pe care o exercită structura diferită pe grupe de vârstă a populației asupra mortalității. Ea permite compararea corectă a nivelului mortalității înregistrate în două sau mai multe populații diferite din punct de vedere structural.
6Rata migrației nete reprezintă diferența dintre numărul imigranților și al emigranților, raportată la numărul mediu al populației.
7Rata migrației nete pe grupe de vârstă se estimează ca migrația netă la fiecare grupă de vârstă, raportată la populația de aceeași grupă de vârstă.
8Rata de dependență demografică reprezință numărul de copii în vârstă de sub 20 de ani și a persoanelor în vârstă de 65 ani și peste la 100 de persoane cu vârsta intre 20-64 ani, la începutul anului de referință. Rata de dependență a copiilor este raportul dintre copii (0-19 ani) și persoanele de vârsta 20-64 ani la începutul anului de referință. Rata de dependență a persoanelor vârstnice - raportul dintre vârstnici (65 ani și peste) și persoanele de vârsta 20-64 ani la începutul anului de referință.
9Indicele Îmbătrînirii Active (IÎA) - arată măsura în care este utilizat potențialul persoanelor în vârstă de 55 de ani și peste în câmpul muncii, în viața socială și în viața independentă. Totodată, IÎA măsoară capacitatea și oportunitățile țării de a deveni un mediu favorabil pentru îmbătrînirea activă și sănătoasă a populației.
Referințe:[1] Zaharov, S.V. (red. resp.) populația Rusiei 2019. Cel de-al douăzecișișaptelea raport demografic anual. M: Ed. Școala superioară de științe economice, M. 2021, 344 p. http://www.demoscope.ru/weekly/knigi/ns_r19/acrobat/nr19.pdf
[2] Чудиновских О.С. Статистика приобретения гражданства как отражение особенностей миграционной политики России. Вопросы статистики. 201, 25(9):3-26.
Copyright © Institutul Național de Cercetări Economice, 2022
Copyright © Centrul de Cercetări Demografice, 2022