PROFILUL DEMOGRAFIC
AL REPUBLICII MOLDOVA

















POPULAȚIA


2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021
Populația, mii 2869,2   2844,7   2824,4   2780   2730,4   2686   2643,9   2626,9  
Nașteri, mii 40.7 40.5 39.6 39.4 34.5 32.4 30.8 29.2
Decese, mii 39.5 39.8 38.4 36.8 37.3 36.4 40.7 45.4
Sporul natural, mii 1.2 0.7 1.2 -0.4 -2.8 -4.0 -9.9 -16.2
Sporul natural, per 1000 populație 0.4 0.3 0.4 -0.2 -1.0 -1.5 -3.8 -6.2
Imigranți, mii 98.7 105.6 107.2 109.7 116.4 117.2 66.8 -
Emigranți, mii 123.4 126.9 153.2 159.1 158.1 155.3 73.9 -
Sporul migratoriu, mii -24.7 -21.3 -45.9 -49.4 -41.8 -38.2 -7.1 -6.7
Sporul migratoriu, per 1000 populație   -8.6 -7.5 -16.4 -17.9 -15.4 -14.3 -2.7 -2.6


Sursa: elaborat în baza datelor BNS.





MORTALITATEA


Speranța de viață la naștere Speranța de viață la vârsta de 65 de ani
Bărbați Femei Bărbați Femei
2014 2019 2020 2014 2019 2020 2014 2019 2020 2014 2019 2020
R. Moldova 65.2 66.8 65.9 73.6 75.1 73.9 11.8 12.3 12.3 14.7 15.7 14.9
UE-27 77.9 78.5 77.5 83.7 84.0 83.2 18.1 18.3 18.3 21.7 21.8 21.0
Estonia 72.4 74.5 74.4 81.9 83.0 83.0 15.2 15.8 15.8 20.4 21.1 21.1
Franța 79,5 79,9 79,2 86,1 85,9 85,3 19,7 19,8 19,8 24,0 23,9 23,1
România 71,3 71,9 70,4 78,7 79,5 78,3 14,7 14,9 14,9 18,1 18,6 17,7
Rusia 65,3 68,3 68,3 76,5 78,2 78,2 - - - - - -
Ucraina 66,6 68,4 68,4 76,7 78,3 - 13,0 13,5 13,5 17,0 17,9 -

Sursa: elaborat în baza datelor BNS, Eurostat și [1].


Rata standardizată a mortalității pe cauze de deces în R. Moldova, per 100 mii populație 5


Sursa: elaborat în baza datelor BNS.



Mortalitatea infantilă, per 1000 născuți-vii Mortalitatea copiilor până la vârsta de 5 ani, per 1000 născuți-vii
2014 2019 2020 2014 2019 2020
R. Moldova 9.1 8.4 8.7 11.1 9.9 10.4
Estonia 2.6 1.8 1.7 3.3 2.3 2.1
Franța 3.1 3.4 3.4 4.1 4.3 4.4
UE-27 3.6 3.3 3.2 4.3 3.9 3.9
Rusia 7.2 4.7 4.4 8.9 5.8 5.4
România 8.3 5.8 5.6 9.9 7.1 6.9
Ucraina 8.4 7.2 6.9 9.8 8.4 8.1

Sursa: elaborat în baza datelor BNS și Băncii Mondiale.
Decesele prin Covid-19 în R. Moldova, perioada 18.03.2020 - 31.12.2021


Sursa: elaborat în baza datelor INED.







MIGRAȚIA INTERNAȚIONALĂ


Fluxul internațional de studenți din R. Moldova
1999 2009 2019
România 4029 3389 10542
Rusia - 3564 -
Ucraina - 1297 648
Italia 7 951 527
Cehia 2 99 1726
Germania - - 750
Franța 74 884 418
Bulgaria 440 387 287
Turcia 175 176 317
SUA 114 - 930
Alte țări 95 793 1236
Total 4936 11540 17435
Sursa: elaborat în baza datelor UNESCO.
Numărul cetățenilor moldoveni care au dobândit cetățenia țării gazdă în perioada 1992-2019, mii persoane
Rusia 471,3
SUA 28,9
Italia 26,9
Portugalia 18,3
Canada 14,9
Bulgaria 14,4
Germania 7,8
Spania 2,6
Alte țări 15,9
Total 601,1
Sursa: elaborat în baza datelor OECD, Eurostat, MAI al Rusiei și [2].
Notă: *-datele pentru România lipsesc. **-datele pentru R. Moldova împreună cu Transnistria.


Imigranți străini sosiți în R.Moldova după țara de origine




Imigranți străini după scopul sosirii în R.Moldova


Sursa: elaborat în baza datelor BNS.







PROIECȚIA DEMOGRAFICĂ A NUMĂRULUI ȘI STRUCTURII POPULAȚIEI1


Piramidele pe vârste și sexe ale populației R.Moldova în anii 2021 și 2040



Populația Republicii Moldova se va micșora către anul 2040 până la 1754.6 mii, conform scenariului scazut. Menținerea fluxurilor migraționale înalte în rândul populației tinere va conduce la deformarea structurii pe vârste și sexe a populației, iar populația în vârstă aptă de muncă se va reduce considerabil. Ponderea populației de 20-64 de ani se va micșora până la 58% în totalul populației, în timp ce ponderea celor de 65 de ani și mai mult va constitui o pătrime. Îmbătrînirea demografică va fi o provocare majoră pentru viitorul Republicii Moldova, intrucât va crește povara economică asupra populației de vârsta aptă de muncă. Sarcina demografică prin copii și vârstnici va crește până la 72 de persoane în vârstă inaptă de muncă la 100 de persoane apte de muncă.


Sursa: proiecția demografică elaborată de CCD. Piramida pe vârste și sexe la 01.01.2021 - BNS.






FERTILITATEA


Rata totală de fertilitate în unele țări din regiune, anii 2014-20202
Franța Suedia R.Moldova Rusia Finlanda Belarus Letonia Lituania România Estonia Cehia Ucraina Italia
2014 2,00 1,88 1,82 1,75 1,71 1,70 1,65 1,63 1,56 1,54 1,53 1,50 1,37
2015 1,96 1,85 1,87 1,78 1,65 1,72 1,70 1,70 1,62 1,58 1,57 1,51 1,35
2016 1,92 1,85 1,89 1,76 1,57 1,73 1,74 1,69 1,69 1,60 1,63 1,47 1,34
2017 1,89 1,78 1,81 1,62 1,49 1,54 1,69 1,63 1,71 1,59 1,69 1,37 1,32
2018 1,87 1,76 1,81 1,58 1,41 1,45 1,60 1,63 1,76 1,67 1,71 1,30 1,29
2019 1,86 1,71 1,78 1,50 1,35 1,38 1,61 1,61 1,77 1,66 1,71 1,23 1,27
2020 1,83 1,66 1,77 1,51 1,37 1,38 1,55 1,48 1,60 1,58 1,71 1,22 1,24

Sursa: elaborat în baza datelor Băncii Mondiale.

Anul Nașteri la vârsta de
adolescență (14-17 ani)
Nașteri în afara căsătoriei
Nr. de nașteri Rural, % Rata fertilității
la adolescente, per 1000
Total, mii Rural, %
2014 724 82.7 10.8 8.2 71.3
2015 714 83.1 11.5 8.2 71.9
2016 693 82.1 11.8 8.0 70.9
2017 588 83.7 10.4 7.2 70.8
2018 582 85.1 10.5 6.8 72.0
2019 536 84.9 9.8 6.2 69.9
2020 496 82.9 9.0 6.1 70.4
2021 515 85.6 9.2 5.4 70.1

Sursa: elaborat în baza datelor BNS.





ÎMBĂTRÂNIREA DEMOGRAFICĂ


Potrivit Indicelui Îmbătrânirii Active9, mai puțin de 1/3 din populația de 55 ani și peste are oportunități pentru îmbătrânire activă și sănătoasă.

Indicele Îmbătrânirii Active și indicatorii săi compoziți în R. Moldova, pe sexe, anul 2020 Bărbați Femei
Indicile Îmbătrînirii Active (puncte din 100) 30.6 27.1
Ocuparea în câmpul muncii* 29,2 20,6
Rata de ocupare (55-59 ani), % 55,1 50,6
Rata de ocupare (60-64 ani), % 40,4 18,3
Rata de ocupare (65-69 ani), % 12,4 8,4
Rata de ocupare (70-74 ani), % 8,8 5,2
Participarea socială* 12,3 13,6
Activități de voluntariat, % 3,1 2,6
Îngrijirea nepoților(și copiilor), % 17,9 25,3
Îngrijirea adulților în vârstă, % 13,1 17,3
Participarea politică, % 15,8 7,0
Viața independentă, sănătoasă și în condiții de siguranță* 59,0 48,3
Exerciții fizice, % 25,2 23,3
Accesul la sănătate și asistență stomatologică, % 72.2 62.0
Viața independentă, % 72,1 54,5
Venitul median relativ, % 78,1 66,7
Fără risc de sărăcie, % 89,1 80,5
Fără depravare materială, % 50,7 38,2
Siguranța fizică, % 56,7 38,9
Învățarea pe parcursul vieții, % 2,0 2,0
Capacitatea și mediu favorabil pentru îmbătrînirea activă* 50,2 51,3
Ponderea speranței de viață (SV) rămasă la vârsta de 55 ani, % 36,5 46,9
Ponderea speranței de viață sănătoasă la vârsta de 55 ani din SV rămasă, % 44,1 43,7
Bunăstarea mintală, % 91,6 86,5
Utilizarea TIC, % 43,7 49,8
Conexiunea socială, % 31,8 23,7
Nivelul de studii, % 79,8 68,6

Sursa: elaborat în baza datelor BNS, BOP, GGS-2020, 2020 Active Ageing Index (UNECE).







Glosar:

1Prognoza demografică este elaborată conform următoarelor scenarii: Scenariul I - scăzut pornește de la ipoteza că rata totală de fertilitate (RTF) va diminua de la 1,82 copii per femeie de vârstă fertilă până la 1,7 către anul 2040. Mortalitatea se va reduce lent (cu 0,1 ani pentru ambele sexe în fiecare an pe parcursul perioadei de prognozare) și speranța de viață la naștere pentru bărbați se va majora de la 66,3 ani până la 68,5 ani, iar pentru femei de la 75,0 până la 77,2 ani. Rata netă a migrației se va micșora de la -1,3% până la -1%. Scenariul II - mediu pornește de la ipoteza creșterii RTF de la 1,82 până la 1,9 copii per femeie de vârstă fertilă către anul 2040; reducerii mortalității și creșterii speranței de viață la naștere: la bărbați de la 66,3 până la 71,8 de ani (cu 0,25 ani în fiecare an), iar femei de la 75,0 până la 79,4 de ani (cu 0,2 ani în fiecare an). Rata netă a migrației se va reduce, de la -1,3% până la -0,5%. Scenariul III - înalt se bazează pe ipoteza creșterii RTf până la 2,1 copii per femeie de vârstă fertilă; scăderii semnificative a mortalității și creșterii speranței de viață la naștere la ambele sexe (cu 0,3 ani pentru femei si cu 0,35 ani pentru bărbați în fiecare an pe parcursul perioadei de prognozare). Către anul 2040 speranța de viață la bărbați se va majora până la 74,0 de ani, iar la femei la 81,6 ani. Rata netă a migrației va scădea până la 0%./p>

2Rata totală de fertilitate - numărul mediu de copii născuți de o femeie pe parcursul vieții sale fertile, în condițiile fertilității specifice vârstelor a anului respectiv.

3Speranța de viață la naștere - numărul de ani pe care-i vor trăi în medie cei născuți în perioada respectivă, dacă în decursul vieții lor nivelul mortalității la fiecare vârstă va rămâne același, cum a fost în anul nașterii.

4Speranța la viață la vârsta de 65 de ani - numărul mediu de ani pe care îl mai are de trăit o persoană de vârsta de 65 de ani dacă ar trăi tot restul vieții în condițiile mortalității pe vârste la nivelul anului pentru care se calculează acest indicator.

5Rata standardizată a mortalității reprezintă modalitatea de eliminare a influenței pe care o exercită structura diferită pe grupe de vârstă a populației asupra mortalității. Ea permite compararea corectă a nivelului mortalității înregistrate în două sau mai multe populații diferite din punct de vedere structural.

6Rata migrației nete reprezintă diferența dintre numărul imigranților și al emigranților, raportată la numărul mediu al populației.

7Rata migrației nete pe grupe de vârstă se estimează ca migrația netă la fiecare grupă de vârstă, raportată la populația de aceeași grupă de vârstă.

8Rata de dependență demografică reprezință numărul de copii în vârstă de sub 20 de ani și a persoanelor în vârstă de 65 ani și peste la 100 de persoane cu vârsta intre 20-64 ani, la începutul anului de referință. Rata de dependență a copiilor este raportul dintre copii (0-19 ani) și persoanele de vârsta 20-64 ani la începutul anului de referință. Rata de dependență a persoanelor vârstnice - raportul dintre vârstnici (65 ani și peste) și persoanele de vârsta 20-64 ani la începutul anului de referință.

9Indicele Îmbătrînirii Active (IÎA) - arată măsura în care este utilizat potențialul persoanelor în vârstă de 55 de ani și peste în câmpul muncii, în viața socială și în viața independentă. Totodată, IÎA măsoară capacitatea și oportunitățile țării de a deveni un mediu favorabil pentru îmbătrînirea activă și sănătoasă a populației.

Referințe:

[1] Zaharov, S.V. (red. resp.) populația Rusiei 2019. Cel de-al douăzecișișaptelea raport demografic anual. M: Ed. Școala superioară de științe economice, M. 2021, 344 p. http://www.demoscope.ru/weekly/knigi/ns_r19/acrobat/nr19.pdf

[2] Чудиновских О.С. Статистика приобретения гражданства как отражение особенностей миграционной политики России. Вопросы статистики. 201, 25(9):3-26.






Autori:

  Olga Gagauz (coord.), Tatiana Tabac, Mariana Buciuceanu-Vrabie, Ecaterina Grigoraș, Irina Pahomii

   *Elaborat în cadrul proiectului din Program de Stat 20.80009.0807.21 "Migrația, schimbări demografice și politici de stabilizare a situației", 2020-2023



Copyright © Institutul Național de Cercetări Economice, 2022

Copyright © Centrul de Cercetări Demografice, 2022